- agreábil
- adj. m. (sil. -gre-a-), pl. agreábili; f. sg. agreábilã, pl. agreábile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
agreabil — AGREÁBIL, Ă, agreabeli, e, adj. Plăcut, distractiv. ♦ (Despre oameni) Simpatic. [pr.: gre a ] – Din fr. agréable. Trimis de ana zecheru, 13.02.2009. Sursa: DEX 98 Agreabil ≠ dezagreabil, neagreabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime… … Dicționar Român
plăcut — PLĂCÚT, Ă, plăcuţi, te, adj. Care place; simpatic, agreabil. – v. plăcea. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Plăcut ≠ dezagreabil, displăcut, neplăcut Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime PLĂCÚT adj., adv. 1. adj … Dicționar Român
delectabil — DELECTÁBIL, Ă, delectabili, e, adj. Plăcut, agreabil, încântător. – Din fr. délectable, lat. delectabilis. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 delectábil adj. m., pl. delectábili; f. sg … Dicționar Român
savuros — SAVURÓS, OÁSĂ, savuroşi, oase, adj. (Despre alimente) Cu gust plăcut, plin de savoare, delicios. ♦ fig. Plăcut, încântător. – Din fr. savoureux. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 SAVURÓS adj. v. gustos. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… … Dicționar Român
dulce — DÚLCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. a. adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a… … Dicționar Român
interes — INTERÉS, interese, s.n. 1. Preocupare de a obţine un succes, un avantaj; râvnă depusă într o acţiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, câştig, profit. ♢ loc. adj. De interes general (sau public) = de importanţă socială, util… … Dicționar Român
prietenos — PRIETENÓS, OÁSĂ, prietenoşi, oase, adj. (Adesea adverbial) Plin de afecţiune, de prietenie, de amabilitate; binevoitor, afabil, amical. ♦ Plăcut, agreabil, atrăgător. [pr.: pri e . – var.: (reg.) prietinos, oăsă adj.] – Prieten + suf. os. Trimis… … Dicționar Român
abominabil — abominábil, ă adj. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant. (< fr. abominable, lat. abominabilis) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABOMINÁBIL, Ă, abominabili, e, adj. Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. –… … Dicționar Român
agrementa — AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. tranz. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseţa (prin adăugarea unei podoabe); a împodobi. – Din fr. agrémenter. Trimis de ana zecheru, 09.09.2002. Sursa: DEX 98 AGREMENTÁ vb. v. împodobi, înfrumuseţa, orna.… … Dicționar Român